Numărul cercetătorilor români care vor lucra la CERN va crește la 500 în urma admiterii României ca stat membru cu drepturi depline în Organizația Europeană de Cercetare Nucleară, precizează Sorin Cîmpeanu (foto), ministrul Educației, citat de Agerpres. "Această schimbare de calitate are implicații foarte importante, deoarece numărul cercetătorilor români care vor putea participa la proiectele CERN crește de la maximum 100 la maximum 500 și, de asemenea, cuantumul finanțărilor care pot fi atrase pentru cercetarea românească în domeniul nuclear este mult mai importantă prin acest organism CERN", a afirmat ministrul.
La rândul său, rectorul UPB Mihnea Costoiu a spus că România participă la CERN cu 8,1 milioane de franci elvețieni.
"În cursul anului 2014 a trebuit să negociem în mai multe rânduri pasul următor, și anume aderarea României. După semnarea acordului în 2010 România a pierdut câteva etape 2011, 2012 în acordul semnat, în sensul în care trebuia să avem o contribuție, o parte din aceste contribuții au fost plătite pe ultima sută de metri și cu foarte multe probleme. Negocierea de anul trecut ne-a adus în situația în care să putem îndeplini condiționalitățile și să rescadențăm să spunem așa angajamentele pe care România le are cu CERN fără să existe nicio perturbare în parcursul pe care l-am avut agreat. România participă anul aceste cu 81,25% din contribuția totală pe care ar fi trebuit să o plătim. Contribuția totală de 81,25% înseamnă 8,1 milioane de franci elvețieni. România începe să devină nu numai un plătitor de contribuție la CERN", a arătat Costoiu.
El a precizat că România participă la preluarea de contracte la CERN prin 39 de firme localizate în România, dintre care 12 firme românești, și este beneficiar de comenzi din partea organizației în valoare de 2,35 milioane de franci elvețieni.
"Coeficientul de retur este de 0,3%, iar, după ce devenim stat membru, ținta noastră este de 0,9%. Urmează ca MECȘ să pregătească legea care va trebui aprobată de Parlament. Sper ca pe 31 decembrie 2015 să fie noua lege aprobată astfel încât să avem cadrul normativ aprobat și în România", a spus Mihnea Costoiu.
La rândul său, șeful delegației României la sesiunea 176-a a CERN, Ecaterina Andronescu, a afirmat că la acest obiectiv — integrarea României ca membru cu drepturi depline — au contribuit toate guvernele.
"Este absolut fascinant acest centru dedicat cercetării particulelor subatomice, pentru că este un laborator care are cea mai mare parte a lui, cele mai importante echipamente la 100 de metri sub pământ și totul se desfășoară acum pe o lungime de 27 m și își propune extinderea până la 100 de km. Dezvoltările ulterioare vor fi fantastice. Cercetătorii români sunt extrem de bine apreciați la CERN și, în condițiile în care nu au fost membri cu drepturi depline și avem din 2010 statutul de asociat, cercetătorii români au lucrat acolo și au lăsat o impresie extraordinară. Interesul nostru este să ratificăm cât mai repede cu putință și probabil, după ce Guvernul va lansa proiectul legii de ratificare la începutul lunii septembrie, Parlamentul va aproba această lege în regim de urgență", a explicat Andronescu.
Academicianul Nicolae Zamfir, care este și președintele IFIN-HH, a susținut că apartenența la CERN, "la acest grup de 20 de țări ale lumii", înseamnă o recunoaștere a contribuției științifice, dar și avantajul de a asigura stabilitatea în cercetările din domeniul particulelor elementare.
"Românii care sunt pregătiți de universitățile românești și ar dori să își continue activitatea academică în acest domeniu nu mai părăsesc țara, având stabilitatea și siguranța faptului că pot să o facă și de aici. (...) Bugetul CERN este 1 miliard de franci elvețieni pe an. Cercetătorii vorbesc despre construcția următorului accelerator care să fie de 100 km circumferință. Firmele din România au un avantaj față de altele. Noi încercăm să acredităm aceste firme. Camera de Comerț și Industrie a României are un rol foarte mare", a precizat Zamfir.
