Date economice slabe și rata ridicată a șomajului continuă să afecteze Europa. Criza financiară și economică nu a fost încă depășită, deși recesiunea nu a mai crescut în unele țări europene. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluției așteptărilor privind starea economică, veniturile și dorința de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 țări europene. Discuțiile în Uniunea Europeană (UE) au continuat să fie dominate de criza financiară din al doilea trimestru al lui 2013. Ca rezultat, aderarea Croației la UE pe 1 iulie aproape că nu a fost menționată. Dezbaterile se ocupă din ce în ce mai mult de modul de reducere a munților masivi de datorii. Asupra acestei probleme, până acum au existat două păreri destul de diferite și ireconciliabile. Pe de o parte, Germania și alte țări din Europa de Nord susțin menținerea unui curs stringent de austeritate și consolidare.
Pe de altă parte, țările din Europa de Sud și de asemenea Fondul Monetar Internațional (FMI) insistă asupra implementării stimulentelor pe termen scurt în locul reducerilor cheltuielilor. După părerea lor, economia unei țări trebuie să își ia mai întâi avânt ca cetățenii săi să își găsească de muncă și realiza un venit înainte să își poată plăti datoriile și adresa măsuri structurale.
În prezent, se pare că rezultatul va fi o combinație a acestor două cursuri de acțiune. În consecință, Franța și Spania au câștigat încă doi ani în care să își reducă nivelul datoriilor sub pragul de deficit, care a fost stabilit la 3 procente din produsul intern brut (PIB). Se preconizează că Italia va fi scoasă din procedura de deficit excesiv, la fel ca și Ungaria, Letonia, Lituania și România. În lumina ratelor ridicate de șomaj în aceste țări, Bruxelles nu vrea să le împovăreze peste măsură, ci să le recunoască eforturile. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) continuă să insiste asupra reformelor structurale, în special în cadrul piețelor de muncă, sistemelor de pensii și a economiei în general.
Între timp, în întreaga Europă cresc speranțele că se va încheia criza financiară pe termen mediu. Eurozona continuă să fie în recesiune, dar în comparație cu trimestrul final al lui 2012, situația economică este un pic mai bună. Banca Centrală Europeană (BCE) vede de asemenea indicii ale unei redresări treptate începând cu sfârșitul anului, dar încă nu preconizează o adevărată creștere economică. Valorile sistemului de avertizare timpurie ale Indicelui de cumpărare a managerilor al Institutului Markit s-au îmbunătățit clar pentru toate țările din Eurozonă. Indicele de cumpărare a managerilor este considerat un indice timpuriu de mare încredere deoarece datele sunt compilate din studii de piață și prin urmare este mai la zi decât statisticile oficiale. Acesta include date concrete ca de exemplu producția, rata de angajări și prețurile. În Franța, valoarea s-a ridicat la 46,4 puncte în loc de 45,5 puncte cum a fost preconizat. Indicele pentru Italia s-a ridicat la 47,3 puncte în iunie, nu doar la 46,2 puncte preconizate. În Spania indicele s-a ridicat în mod impresionant la 48,1 puncte, cea mai ridicată valoare în 24 de luni și deasupra valorii preconizate de 45,5. Indicele Regatului Unit s-a stabilit acum ferm deasupra valorii de 50 puncte, ceea ce desemnează o creștere economică, și în prezent măsoară 51.3 puncte.
Europa de Est: statele trebuie să investească în creșterea economică
Evoluția situației din țările Europei de Est demonstrează cât de dificil este de echilibrat austeritatea și investițiile. În trecut, țările predominant fost-comuniste s-au concentrat cu atenție asupra economisirilor. Cu toate acestea, recent, politica de reducere cheltuielilor a fost folosită în detrimentul acestor țări. În primul trimestru al lui 2013 creșterea economică a fost minimă în Polonia și criza economică în Cehia s-a deteriorat în mod evident. În contrast, Ungaria a reușit să iasă din recesiune dar prin procedura sa a ignorat dictatul de austeritate de la Bruxelles.
Bulgaria a avut succes cu măsurile de austeritate. Guvernul țării celei mai sărace din UE a implementat o reducere totală a cheltuielilor din administrația publică de 15 procente. Acesta a îmbunătățit considerabil situația financiară a țării. Datoria publică este în prezent aproape 20 de procente din PIB. Deficitul bugetar este mai mic de 2 procente din producția economică. Pe de altă parte, rata șomajului s-a ridicat la valori cu două cifre și creșterea economică a stagnat, și ca urmare aproximativ 20 de procente din populație trăiesc acum în sărăcie. În urma alegerilor, noul prim-ministru a anunțat imediat măsuri de stimulare a economiei și combaterea sărăciei. Acesta dorește să se îndepărteze de politica de austeritate a guvernului anterior și să ajute populația săracă începând cu readucerea economiei interne pe calea cea bună. Primele măsuri anunțate includ majorarea subvențiilor de încălzire și a indemnizației de concediu de maternitate. Pensiile și salariile funcționarilor de stat vor fi și ele majorate. În plus, a fost inițiată și o reformă a legii electorale.
Cehia se află în continuare în recesiune. Producția economică a țării a scăzut cu 1,3 procente în primul trimestru al lui 2013. În prezent rata șomajului este 7,3 procente. Pentru a stimula economia, FMI a recomandat ca țara să abandoneze temporar programul de strictă austeritate și să investească în economie pentru a o readuce pe creștere. Cu toate acestea, guvernul ceh a ales să își mențină cursul de acțiune. Intenționează ca anul acesta să reducă noua datorie sub pragul de 3 procente pentru prima dată în 15 ani.
România:
Dorința de cumpărare: -22,5 puncte
Așteptările privind starea economiei: -16,1 puncte
Așteptările privind veniturile: - 5,3 puncte
Dorința de cumpărare: austriecii sunt foarte afectați de inundații
În cele mai multe țări europene cetățenii sunt încă obligați să își controleze finanțele îndeaproape și să opereze un buget foarte strict. Germanii (36,5 puncte), austriecii (11,6 puncte) și bulgarii (2,6 puncte) sunt destul de cheltuitori. În contrast, consumatorii fac economii drastice în Italia (-49.0 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) și Franța (-42,2 puncte).
Una dintre cele mai sărace țări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe. În primul trimestru al lui 2013, PIB-ul în România a crescut cu 0,7 procente de la trimestru la trimestru și 2,6 procente de la an la an. Cu toate acestea rata șomajului continuă încă să crească. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflației urcă și ea. În prezent este 4,4 procente și ca atare este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aceasta afectează dorința de cumpărare a românilor. Multe persoane se bazează deja pe fructele și legumele din grădinile proprii și sunt afectați mai ales dacă urcă și prețurile alimentare. Banii nu acoperă prea mult în afara articolelor esențiale de zi cu zi. Prin urmare indicele a scăzut la -22,5 puncte.
Regatul Unit este una din puținele economii în Europa care a înregistrat o creștere economică în primul trimestru. Potrivit Camerei de Comerț Britanice, a crescut cu 0,3 procente. O creștere economică de 0,9 procente este preconizată pentru întregul an 2013. Alți experți economici preconizează o creștere și mai substanțială. În mod corespunzător, Indicele de cumpărare a managerilor a crescut la 51,3 puncte în mai și prin urmare a însemnat o revenire la creștere. Diverse reforme guvernamentale au scopul de a stimula din nou economia. Rata șomajului de asemenea a fost destul de stabilă în ultimul an și în prezent este 7,8 procente. Ținând cont de acești factori, britanicii privesc din nou viitorul cu mai mult optimism. Deși consumatorii încă nu sunt dornici să investească în produse cu valoare ridicată, starea de spirit s-a îmbunătățit considerabil. Dorința de cumpărare a revenit de la valoarea interimară scăzută din august 2012 (-51,5 puncte) la -29.5 puncte în prezent. Această valoare este cea mai ridicată din decembrie 2010.
După ce dorința de cumpărare a revenit considerabil în Austria până în mai (24,1 puncte), a scăzut brusc la 11,6 puncte în iunie. Acest lucru se poate atribui mai ales inundațiilor severe care au afectat în mod predominant Austria, Cehia și Germania la începutul lui iunie. Râurile revărsate și alunecările de teren la munte au produs devastări considerabile în mica țară alpină. Nu se pot anticipa încă toate consecințele inundațiilor. Cu toate acestea, impactul mai ales asupra regiunilor turistice va fi probabil considerabil. Austriecii vor trebui să înlocuiască multe articole din gospodărie să își renoveze casele, și în unele cazuri chiar să le reconstruiască din temelii. Acesta înseamnă că vor fi puțini bani rămași pentru alte investiții. Până la a doua jumătate a anului aceste cheltuieli necesare vor stimula economia.
Așteptările privind starea economiei: în urma îndepărtării de programul de austeritate, italienii speră în redresarea economiei
Consumatorii din Germania, Italia, Spania și Regatul Unit sunt încrezători că economia se va redresa până la sfârșitul anului. Dar în Europa de Est așteptările privind starea economiei au stagnat la un nivel scăzut. Speranța într-o creștere economică revine dar foarte încet atât în Portugalia (-43,0 puncte) cât și Grecia (-33,9 puncte). La -30,4 puncte în mai, indicele pentru Grecia a avut valoarea cea mai ridicată din aprilie 2010. Franța continue să lupte împotriva crizei și va trebui să îndure mai întâi reforme dure înainte ca economia să crească din nou. Ca atare țara a înregistrat și cele mai scăzute cote la așteptările privind starea economiei, cu un indice de -48,7 puncte. Nivelul de pesimism al consumatorilor din Portugalia (-43,0 puncte) este asemănător cu cel al consumatorilor din Grecia (-33,9 puncte). Perspective ceva mai bune în privința dezvoltării economice în următoarele luni au în prezent germanii, (1,1 puncte), austriecii (-6,9 puncte) și bulgarii (-10,7 puncte).
În Italia, indicele legat de așteptările privind starea economiei a crescut semnificativ la 9,3 puncte. În mai avea încă valoarea de -32,3 puncte. Dar un număr de schimbări în metodologia de studiu constituie motivul principal al acestei îmbunătățiri. Prin urmare nu este posibil să comparăm datele din prezent cu rezultatele anterioare.
Cu toate acestea, italienii au mai multe speranțe decât până acum. Noul guvern a anunțat recent că abandonează programul de strictă austeritate și că nu intenționează să introducă majorări de impozite sau alte reduceri de cheltuieli anul acesta. Italienii speră ca aceasta să stimuleze suficient economia și să permită țării să iasă din recesiune, mai ales că reformele inițiate au îmbunătățit de fapt multe din condițiile generale. De exemplu, competitivitatea firmelor italiene s-a îmbunătățit în mod semnificativ.
Consumatorii din Spania speră și ei că economia își revine și că eforturile stringente de economisire au în sfârșit un impact de durată. Indicele este acum -24,4 puncte, cea mai ridicată valoare din februarie 2012.
De multe luni reformele și măsurile de austeritate din Spania au fost lăudate de către troica, cuprinzând CE, BCE și FMI. Dar recesiunea încă nu a fost depășită. După -1.4 procente în 2012, se preconizează că producția economică a țării va scade din nou anul acesta, cu aproximativ 1,5 procente. Datoria continuă să crească și guvernul trebuie să insiste cu politica sa strictă de economisire. Cu vara se ridică și numărul de angajări în industria turismului. Deși rata șomajului are valoarea record de aproximativ 27 de procente, numărul de persoane înregistrate ca șomeri în luna mai a fost considerabil de scăzut în comparație numărul anticipat. Întreaga țară speră că un sezon turistic bun va ajuta Spania să mai iasă puțin din criza economică.
Împreună cu troica, guvernul Portughez a stabilit un nou program de reducere a cheltuielilor pentru a ajuta economia să își ia din nou avânt pe termen mediu. Ca parte a acestui program, săptămâna de lucru se va prelungi de la 35 la 40 de ore de lucru și vârsta de pensionare se va ridica la 66 de ani. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la reducerea deficitului național sub pragul UE de 3 procente până la sfârșitul lui 2015. În ciuda protestelor continue la adresa măsurilor guvernamentale de reducere a cheltuielilor, consumatorii au clar încredere că recesiunea poate fi depășită pe termen mediu. Așteptările privind starea economică au rămas la cel mai scăzut nivel la -43 puncte. Cu toate acestea, valoarea indicelui a revenit de la nivelul cel mai scăzut de -57,1 puncte în septembrie 2012 și s-a stabilizat în ultimele câteva luni. Tendința este de ușoară creștere.
Așteptările privind veniturile: francezii se pregătesc pentru vremuri grele
În cele mai multe țări, așteptările consumatorilor în privința veniturilor s-au stabilizat, dar rămân la un nivel relativ scăzut. În urma unei ușoare scăderi în martie, așteptările privind veniturile s-au îmbunătățit din nou în Germania. Doar Franța cunoaște o deteriorare continuă. Consumatorii francezi anticipează cele mai mari reduceri de salariu rezultând în cea mai coborâtă valoare a indicelui în Europa, la -57,4 puncte. Situația este puțin mai bună în Portugalia (-43,6 puncte) și Grecia (-41,4 puncte). Germanii (36,2 puncte), cehii (8,4 puncte) și austriecii (-3,2 puncte) anticipează venituri în creștere sau cel puțin stabile.
În Franța, se recunoaște din ce în ce mai mult că este nevoie de reforme cuprinzătoare pe piața forței de muncă și în întreaga societate ca să existe vreo speranță de ieșire din criza economică. Guvernul a anunțat recent un nou program de austeritate care facilitează reducerea datoriei și a cheltuielilor cu 1,5 miliarde în 2014 comparativ cu 2013. Pentru populație, aceasta înseamnă impozite și contribuții majorate, ore mai lungi de lucru pentru același venit și o vârstă mai ridicată la pensionare. În plus, rata șomajului crește la noi valori record de la lună la lună. În prezent, aceasta este de 10,4 procente. Prin urmare, așteptările privind veniturile se îndreaptă într-o singură direcție: în jos. În mai, indicele a atins valoarea cea mai scăzută înregistrată vreodată, -60,8 puncte. În iunie, valoarea a crescut cu puțin, dar și acum se află la -57,4 puncte.
Așteptările în privința veniturilor în Cehia și-au revenit în mod semnificativ de la începutul anului. În ianuarie, indicele era încă -32.4 puncte, dar acum a crescut la 8,4 puncte. Un factor cheie în creșterea valorii indicelui este constituit cu siguranță de evoluția pozitivă în piața forței de muncă în ultimele luni. Rata șomajului a scăzut cu 0,5 procente din martie. Potrivit statisticilor naționale, rata șomajului a fost 7,5 procente în mai. La sfârșitul lui iunie, premierul Petr NeÄas a fost forțat să își dea demisia în urma unui număr de scandaluri. Consumatorii speră să aibă curând un nou guvern care să poată implementa reformele necesare. În plus, FMI sfătuiește țara să abandoneze programul său anterior de austeritate și să genereze stimulente pentru a cataliza noi creșteri economice.
În Grecia, măsurile dure de austeritate încep să dea rezultate. Economia este încă în recesiune, dar cifrele de creștere negativă se îmbunătățesc. În plus, reformele pentru redresarea economiei încep să aibă efect, deși aceasta nu se reflectă încă în scăderea ratei șomajului. Dar sezonul de vară pare că va atrage 17 milioane de turiști – mai mulți ca niciodată. Grecii au prin urmare speranța legitimă că piața forțelor de muncă se va îmbunătăți cel puțin în lunile de vară. O altă rază de speranță pentru greci este dezbaterea privind încă o reducere a datoriei. Mulți gândesc că fără astfel de măsuri țara nu va putea supraviețui pe termen lung. Ca rezultat al acestor diverse aspecte, consumatorii se așteaptă la ușoare creșteri în venituri. În prezent, indicele este -41.4 puncte și se stabilizează. A crescut în mod constant din septembrie anul trecut, când ajunsese la -57 puncte.
Despre GfK
GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare din lume, cu aproximativ 13.000 de experți care se străduiesc să dobândească o înțelegere și mai aprofundată a modului în care, zi de zi, în peste 100 de piețe, oamenii trăiesc, gândesc, și fac cumpărături. GfK inovează constant, utilizând tehnologii de ultimă oră și metodologii revoluționare, pentru a furniza clienților cea mai bună înțelegere a celor mai importanți oameni din lume: proprii clienți. În anul 2012, vânzările GfK se ridicau la 1,51 miliarde de euro.
