În ciuda climatului economic dificil, industria sportului și-a continuat creșterea, evenimentele sportive importante bucurându-se de o popularitate fără precedent. Acoperirea media a evenimentelor sportive s-a îmbunătățit de asemenea ca urmare a progreselor în tehnologia informației. Companiile de televiziune, cluburile sportive, federațiile internaționale, precum și vedetele sportive, încep să utilizeze din ce în ce mai mult social media pentru a comunica cu fanii și a oferi o experiență participativă mai bună spectatorilor în timpul competițiilor. Sponsorii rămân doritori să finanțeze evenimentele sportive și cluburile ca parte a mixului lor de marketing, iar acum utilizează instrumente din ce în ce mai sofisticate de analiză a datelor pentru a înțelege mai bine piețele lor țintă și a măsura randamentul investițiilor în publicitatea din domeniul sportului. „America de Nord este în continuare cea mai mare piață sportivă din lume, iar ritmul său de creștere îl va depăși atât pe cel al pieței asiatice, cât și al regiunii EMEA. Deși balanța de putere economică se schimbă în favoarea unor piețe emergente care vor organiza evenimente majore în următorii ani, există încă multiple oportunități de creștere chiar și pe piețele mature", precizează Ionuț Simion (foto), Partener, Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.
Cel de-al doilea raport PwC privind piața sportivă globală „Changing the game: The Outlook for the Global Sports Market to 2015" oferă o prognoză a evoluției veniturilor din sport la nivel global și regional până în 2015. Raportul prezintă de asemenea informații defalcate cu privire la: veniturile provenind de la spectatori, veniturile din sponsorizări, drepturile de difuzare media și merchandising.
America de Nord va rămâne cea mai mare piață sportivă din lume în următorii 4 ani, urmată de regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), apoi de piața asiatică. În schimb, America Latină va rămâne cea mai mică piață sportivă.
Ceea ce devine din ce în mai clar pe parcursul actualei crize economice este că balanța puterii economice se schimbă, făcându-se din ce în ce mai tare simțită ascensiunea Asiei, iar acest lucru va duce la o sporire a globalizării și în domeniul sportului, pe măsură ce cluburile și federațiile vor căuta să-și sporească veniturile provenite de la clasa de mijloc aflată în creștere în toate statele emergente.
Îmbunătățirea climatului economic duce la o creștere accelerată
În următorii patru ani, veniturile din sport la nivel global vor crește la 145,3 miliarde de dolari americani, de la 118 miliarde estimate în 2011, ceea ce va însemna o rată medie de creștere agregată de 3,7%, ca urmare a redresării economice, a revenirii publicității televizate, migrarea continuă a sporturilor către sistemul payTV, precum și a reluării de către companiile auto și a celor din sectorul financiar a sponsorizărilor sportive.
Creșterea piețelor sportive din țările BRIC (Brazilia, Rusia, India și China) a depășit cu mult ritmul global de creștere în perioada 2006-2010, dar în următorii 5 ani acest ritm de creștere se va tempera.
America Latină va avea cea mai rapidă rată medie anuală de creștere cu 4,9%, în principal ca urmare a organizării Cupei Mondiale de Fotbal în Brazilia în 2014, urmată de piața nord-americană care va înregistra un ritm mediu de creștere de 4% până în 2015. Regiunea Europei, Orientului Mijlociu și Africii se estimează că va avea cel mai scăzut nivel de creștere a veniturilor sportive, de doar 2,9% anual, ca urmare a contextului economic dificil al regiunii. Cu toate acestea, în 2012 și 2014 vor exista creșteri conjuncturale peste medie ca urmare a organizării Olimpiadei de vară la Londra, precum și a Campionatului European de Fotbal în Polonia și Ucraina anul viitor, în vreme ce în 2014 este anunțată Olimpiada de iarnă de la Sochi și Jocurile Commonwealthului la Glasgow.
Industria sportului în funcție de segmentele de piață
Veniturile provenind la spectatori: Acestea reprezintă în prezent cea mai mare sursă de venituri pentru piața globală a sportului, generând 32,6% din veniturile totale (44,7 miliarde de dolari la orizontul anului 2015) și sunt sursa cheie de încasări în regiunile în care urmărirea evenimentelor sportive pe viu este o componentă importantă a culturii populare. Cu toate acestea, veniturile provenind din tichete de acces vor înregistra cea mai înceată creștere medie anuală de doar 2,5% între 2011 și 2015. În ciuda faptului că apetitul fanilor pentru competiții urmărite live va continua să crească și multe competiții majore de desfășoară „cu casa închisă", există preocupări cu privire la echilibrul între competiția sportivă și divertismentul de masă, ceea ce a dus la creșterea prețului biletelor, transformând unele competiții sportive în evenimente dedicate exclusiv păturilor sociale cu venituri ridicate.
În mod paradoxal, anumite reglementări în domeniu s-ar putea să ducă la creșterea veniturilor din acest segment de piață. În Europa, regulile UEFA în ceea ce privește fairplay-ul financiar, forțează cluburile să-și maximizeze veniturile din bilete ceea ce va duce la construcția unor stadioane mai mari. Schimbarea formatului competițiilor sportive este de asemenea o rețetă care a fost încercată pentru a le face atractive pentru noi categorii de public. Acest lucru este reliefat de ascensiunea rugby-ului în șapte în țările africane și a cricket-ului în formula T20. Statele, conștiente de atractivitatea marilor competiții sportive, concurează pentru organizarea de astfel de evenimente care pot genera câștiguri de imagine și pot duce la creșterea numărului turiștilor străini.
Sponsorizările: generând 28,8% din veniturile sportive totale, sponsorizările vor înregistra o creștere medie anuală de 5,3% până în 2015, însumând venituri totale de 45,3 miliarde de dolari, sumă împărțită în mod egal între regiunile analizate. Departamentele de marketing vor percepe sponsorizările drept oportunități cheie pentru a-și atinge publicul țintă. În ultima vreme s-a observat revenirea marilor sponsori din domeniul serviciilor financiare, iar eliminarea restricțiilor din Statele Unite a dus la încheierea de contracte de sponsorizare semnificative între producătorii de alcool și cluburile sportive. Cu toate acestea, structura sponsorizărilor s-a modificat. Miza acestora nu mai este vizibilitatea brandului, cât crearea unor legături emoționale între brand și baza de fani și de angajați, obiectiv facilitat de progresele în domeniul tehnologiilor digitale. Sponsorii integrează social media în strategiile lor publicitare și prin intermediul acestora analizează informații din ce în ce mai sofisticate cu privire la consumatorii lor, fiind astfel capabili să-și adapteze mesajele pentru fiecare segment de consumatori și să le adapteze pentru fiecare platformă de comunicare. Provocarea este de a măsura cât mai eficient randamentul investiției în publicitate.
Drepturile de difuzare: Acestea reprezintă a treia categorie de venituri pentru industria sportului și generează 24,1% din încasările globale, fiind totodată al doilea cel mai rapid segment de piață cu o rată medie anuală de creștere de 3,8%. Veniturile din drepturile de difuzare vor
Înregistra o creștere sănătoasă de la 29,2 miliarde de dolari în 2010 la 35,2 miliarde în 2015. Cu toate acestea, aceste creșteri maschează fluctuațiile semnificative înregistrate în anii în care se desfășoară competițiile sportive majore așa cum sunt Olimpiadele și Cupa Mondială de Fotbal.
Drepturile de televizare asigură în continuare cea mai mare parte a veniturilor din drepturile de difuzare, însă utilizarea altor medii precum Internetul și terminalele mobile pot completa experiența de participare a fanilor la competițiile sportive. Utilizarea inteligentă a rețelelor de socializare poate adăuga valoare relației dintre televiziuni și fani, iar multe companii de televiziune au investit în portaluri interactive.
Folosirea și impactul tehnologiei reprezintă una dintre provocările majore pentru industria media, aceea că telespectatorii se așteaptă să acceseze programele, inclusiv cele sportive, în mod gratuit atât în mediul digital, cât și analog, deși sunt pregătiți să plătească pentru acces la conținut în exclusivitate. Acest lucru pune deținătorii de drepturi de difuzare într-o postură avantajoasă în acest moment. Însă într-o lume din ce în ce mai digitalizată, deținătorii de drepturi de difuzare se străduiesc să păstreze controlul asupra accesului la conținutul sportiv.
Merchandising: Veniturile din merchandising rămân cea mai mică sursă de venituri pentru industria sporturilor, generând 14,5% din încasările globale. Cu toate acestea, în anumite regiuni, așa cum este America de Nord, merchandisingul însumează peste un sfert din încasări. Creșterea veniturilor din merchandising este strâns legată de evoluția consumului la nivel general, iar per ansamblu creșterea medie anuală va fi de 2,6%, ajungând la o sumă totală de 20,1 miliarde de dolari în 2015, față de 17,6 miliarde în 2010.
Recesiunea globală a avut un efect dramatic asupra veniturilor din merchandising ale industriei sportului pe măsură ce consumatorii au devenit mai prudenți cu cheltuielile discreționare. Cluburile sportive se confruntă de asemenea cu fenomenul migrării veniturilor lor din merchandising în mediul online, ceea ce le permite să-și extindă baza de fani chiar și în afara granițelor naționale. Acest lucru duce atât la monetizarea brandurilor sportive în regiuni mai îndepărtate de țările de origine, dar și la creșterea cererii pentru difuzare media pe acele piețe pentru cluburile implicate. Se cunoaște din practică faptul că un nivel mai înalt de implicare al consumatorilor duce la venituri mai mari din merchandising și, din nou, social media sunt cele care hrănesc interacțiunea cu fanii.
Trenduri
Într-o lume din ce în ce mai instabilă atât din punct de vedere politic, cât și economic, industria sportului va fi marcată de următoarele evoluții:
•Creșterea va proveni în principal din piețele emergente, țările BRIC și cele din Orientul Mijlociu care vor continua să ofere posibilități de dezvoltare comercială atât pentru evenimentele sportive locale, cât și pentru cele internaționale.
•Sponsorii vor solicita instrumente de măsurare a eficienței investiției în publicitate din ce în ce mai sofisticate.
•Asociațiile sportive vor introduce noi reglementări pentru a controla costurile și nivelul de îndatorare al cluburilor pentru a crea un model de afaceri sustenabil pentru generațiile viitoare.
•Asociațiile sportive trebuie să găsească echilibrul dintre necesitățile comerciale din ce în ce mai mari cu care se vor confrunta cluburile sportive și menținerea integrității și imprevizibilului competițiilor sportive, elementele care fac aceste evenimente atât de interesante pentru suporteri.
„În întreaga lume observăm o convergență din ce în ce mai mare dintre sport și industria divertismentului, având în vedere că ambele sectoare sunt afectate de ascensiunea noilor tehnologii digitale, care modifică felul în care ne petrecem timpul liber. Iar acest nou mediu digital contribuie semnificativ la globalizarea industriei sportului în ansamblu și a diferitelor discipline sportive în parte", a concluzionat Ionuț Simion.
Termenii utilizați în raport:
Pentru scopurile acestui raport, veniturile sportive au fost definite ca fiind :
•Încasările din biletele vândute pentru accesul la evenimente sportive ;
•Drepturi de transmisie reprezintă sumele plătite pentru difuzarea evenimentelor sportive de către televiziuni, operatori prin cablu, posturi de radio, portaluri de Internet și operatorii de telefonie mobilă.
•Sponsorizarile includ plățile pentru asocierea unor produse și branduri cu o echipă, o ligă sau un eveniment sportiv.
•Merchandisingul include vânzarea de produse cu logourile unor echipe sau ligi, sau alte drepturi de proprietate intelectuală. Veniturile din concesionarea vânzării de produse alimentare pe stadioane nu sunt incluse.
