Conform unei teorii științifice, toate limbile vorbite provin dintr-una singură, vorbită de oamenii primitivi în urmă cu aproximativ 100.000 de ani. O lucrare care detaliază această teorie a fost publicată vineri în revista Science, informează Daily Mail.
Dr Quentin Atkinson, de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă, a studiat mai mult de 500 de limbi și a obținut dovezi care arată că toate limbile Pământului au la origine o limbă primitivă vorbită în Epoca de Piatră, în Africa. Această limbă s-a închegat odată cu evoluția vorbirii omului primitiv, când acesta a reușit, în timp, să articuleze o multitudine de sunete distincte. Descoperirile făcute în cadrul studiului au stabilit nu numai originea africană a acestei limbi-mamă, dar și perioada în care a fost vorbită aceasta. Atkinson a dedus astfel că limba a apărut acum aproximativ 100.000 de ani, mult mai devreme decât se credea înainte.
Traseul migrațiilor preistorice, stabilit după numărul de sunete din diferite limbi
În lucrarea publicată în revista Science, Atkinson a numărat câte sunete distincte există în cele 504 limbi analizate. Numărul sunetelor variază mult de la o limbă la alta. Spre exemplu, engleza are 46 de sunete, în timp ce unele limbi din America de Sud au mai puțin de 15, iar în Africa există limbi cu peste 200 de sunete distincte. O limbă evoluează mai încet și fără schimbări semnificative pe perioade scurte de timp, dacă populația care o vorbește este mare, pur și simplu fiindcă sunt mai mulți oameni care să țină minte particularitățile limbii de la o generație la alta. Însă, dacă populația este mică, atunci și limba se va schimba semnificativ într-un timp scurt, susține cercetătorul.
Atkinson a descoperit că numărul sunetelor dintr-o limbă tinde să fie mai mare în țările din Africa subsahariană. Limbile vorbite în zone mai îndepărtate de locul de origine a omului sunt mult mai sărace în sunete. Cercetătorul a realizat o hartă care să indice acest fapt și susține că, urmărind evoluția limbilor, ne putem da seama care au fost traseele marilor migrații preistorice, în urma cărora oamenii au populat continentele.
Comunitatea științifică din Marea Britanie a întâmpinat cu entuziasm noul studiu, spunând că acesta arată unul dintre cele mai importante momente ale evoluției umane. Deși oamenii de știință sunt de acord cu descoperirile lui Atkinson, marea majoritate consideră că încă nu putem ști cu exactitate cand a început omul să vorbească. Unii susțin că limba vorbită a evoluat paralel și independent în mai multe zone populate de oameni. Alții spun că ar fi existat o singură limbă primitivă originară care a evoluat pe continentul african înainte ca oamenii să migreze spre Asia și să populeze restul continentelor.
Omul modern (Homo Sapiens) a evoluat în Africa acum aproximativ 200.000 - 150.000 de ani. Iar acum circa 70.000 de ani, acești oameni primitivi au început să migreze. Dacă au plecat din Africa cu o limbă care de-a lungul timpului a evoluat în multitudinea de limbi pe care le vorbim astăzi, atunci, susține Atkinson, ne putem da seama prin analiza fonetică care a fost traseul migrației oamenilor. Descoperirile sale coincid cu cele făcute de geneticieni în urma analizelor făcute pe ADN-ul uman încercând să descopere drumul parcurs de oameni în marile migrații, susține profesorul Mark Pagel.
Când și cum au avut loc marile migrații preistorice
Tot în revista Science au fost publicate, în 2009, rezultatele unui studiu genetic care s-a desfășurat pe parcursul a 10 ani și în cadrul căruia a fost analizat ADN-ul extras din probele de sânge luate de la 3.000 de africani din 113 de populații etnice. Oameni de știință din 11 țări au luat parte la studiu și au făcut descoperiri interesante în legătură cu marile migrații antice ale omului primitiv. Homo Sapiens a evoluat, cel mai probabil, în estul Africii în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. Populația a crescut sau a scăzut din pricina schimbărilor climatice. Mai multe grupuri de oameni au plecat pe continent și au colonizat Africa, fiecare adaptându-și stilul de viață în funcție de zona în care se stabilea.
Oamenii au părăsit pentru prima dată continentul african în urmă cu 50.000 -100.000 de ani, cel mai probabil prin estul Africii, în zona Mării Roșii. Grupurile care au plecat atunci nu erau numeroase, deci și diversitatea genetică a descendenților nu este bogată. Oamenii care dețin markerii genetici ai tuturora sunt cei care au rămas în locul de origine. Cei care dețin cei mai puțini markeri genetici sunt populațiile care au migrat cel mai departe, grupurile care au plecat în Asia de est și au colonizat Americile și Polinezia, ultimii aventurieri. Populația care deține cea mai diversă structură genetică este cea a aborigenilor din Africa de Sud.
